Intre teritoriile de la sud de CARPATI ,din cimpia Munteana , VLASCA ocupa un loc aparte. In primul rind , prin semnificatia numelui care inseamna tara romanilor, iar in al doilea rind prin cadrul geografic ce a creat conditii dintre cele mai favorabile formarii comunitatilor umane.
Densitatea satelor in aceasta zona, este o realitate istorica elocventa. Aici, ca de altfel in tot spatiul carpto-danubiano-pontic, civilizatia romaneasca cunoaste o inflorire deosebita , consemnata in numeroase izvoare istorice, incepind din secolul al IV -lea .
Pe acest vast teritoriu , cunoscut sub numele de VLASCA ,se intilnesc urme de locuire numeroase, apartinind diferitelor epoci istorice.
Intre aceste asezari, satul Mârșa este unul dintre cele mai vechi atéstate documentar din județ, apărând împreună cu satul vecin Roata intr-un document din 5 august 1451
La 5 august 1451(6959), voievodul Vladislav al II-lea, ''stapin si domnitor peste toata Tara Ungro - Vlahiei si tinuturilor de peste munti, Amlasul si Fagarasul (merteg), din cetatea de scaun Targoviste'', daruieste mosii cu satele de pe ele unor boieri de-ai sai ''' ...daruieste lui Barbu cu fiii si nepotii sai jumatate din Mârșa, Ohaba linga munte, Pestisani si Cazanesti . /.../lui Danciu si fiului sau Danciu jumatate din Mârșa si Scheii ...de ocina si de ohaba.''
Numele unor boieri din Mârșa apar în acte din vremea lui Neagoe Basarab(1514)sau a lui Antonie din Popesti (1670)
O vînzare a moșiei din 1662 este înregistrat? in condica Mânăstirii Stavropoleos
Intr-un alt document, datat din 1711, descoperit la biserica din comuna (un istoric al acestui lacas, succint, pe doua pagini, afisate chiar pe peretele din stanga), este din nou specificata existenta, pe stanga Dimbovnicului in actualul teritoriu al comunei Mirsa, a unui alt sat, Bogdanesti.
Fiind decimat de ciuma, la finele secolului al XIX -lea, supravietuitorii i-au parasit vatra, stabilindu-se in cateva puncte, pe neamuri, in actuala comuna Mârșa, fara a fi aliniati.
Dupa improprietarirea din 1864, din timpul lui Alexandru Ioan Cuza(258 locuitori au primit 468 ha), satul actual este « dat la linie » si, totodata, s-a trasat soseaua comunala.
Din discuțiile purtate cu mai multe persoane în vârstă din comuna, din cele auzite de ei de la parinti și bunici , se pare ca '' pe mosia Mirsa au existat cindva satele Mirsa, Glodna, Pletea si Bogdanesti.'' Se pare că Bogdanesti si Pletea constituiau o singură asezare (Bogdănești a fost situat pe Dealul Pletea) , iar numele de Glodna, care se pastreaza si astazi, constituia doar un cartier al comunei Mirsa, locuit de cetatenii instariti (''Ulita chiaburilor''.)
In Marele dictionar geografic al Romaniei (1898-1902) sint semnalate insa numai satele Mirsa si Ciupagea sau catunul Popesti - Ciupagea, ce apartinea de comuna Uiesti - Goleasca, plasa Neajlov, judetul Vlasca.
In 1926 Ciupagea s-a desprins din comuna Uiesti - Goleasca trecind in administrarea comunei Mârșa.
Din 1968, comunei Mârșa i s-a adăugat fostul sat Ciupagea, constituind o singura localitate administrativă purtind numele de astazi.
Din documente rezulta că, parte din locuitorii moșiei Mârșa erau clăcași, parte moșneni. Daniile facute mai amintesc de vanzarile unor mosii ale boierilor, impreuna cu robii -tigani : '' Lui Stanciu ot Mârșa, pircalab si fiilor sai le intareste Neagoe Basarab parti din Mirsa''¹ in mai 1514. Tot in acest document, Stanciu mai apare stapan si peste o treime din Uiesti, cumparata cu 1200 aspri de la fiii lui Arsul, precum si peste doua sălașe de tigani.